What Can Chisinau Learn from New York?

I'm doing some research on Business Improvement Districts (BIDs) in New York City. I was told that public officials from all over the world come to New York to learn about them, and whether they can work in other cities of the world as well. So, I thought about my native city, Chisinau in Moldova and what there is to take home from the experience of the Big Apple.

The following is the article I wrote for Moldova Urbana publication.

http://www.habitatmoldova.org/moldova.htm?lang=ro&idc=9&PHPSESSID=bc4ab1f4fa186f56ff0f572eb5a6371b

CE POATE ÎNVĂŢA CHIŞINĂUL DE LA ORAŞUL NEW YORK?

Subiectul acestui articol sunt Business Improvement Districts sau BID-urile din oraşul New York, SUA. BID-urile reprezintă zone delimitate geografic, care activează cartierele New York-ului, în special în zonele cu un înalt nivel de activitate comercială. De regulă, oraşele au cartier central comercial (central business district), dar New York-ul, şi mai ales Manhattan-ul, are cîteva cartiere de acest tip.

Conceptul de BID a fost inventat în Canada în anii 80. Următoarele sunt trăsăturile caracteristice ale unui BID.

Ø Sunt formate voluntar de către proprietarii comerciali şi sunt limitate geografic.
Ø Toţi proprietarii comerciali plătesc un impozit suplimentar pe proprietate.
Ø Veniturile astfel colectate sunt utilizate pentru prestarea unei game largi de servicii pe teritoriul BID-ului.

Motivele care au determinat apariţia BID-urile in Canada şi SUA au fost deteriorarea calităţii serviciilor publice prestate de autorităţile locale, scăderea valorii imobilului, diminuarea activităţii economice şi comerciale în oraşe şi migrarea clasei mijlocii în suburbii. Situaţia în oraşele americane în anii 80 era deplorabilă. New Yorkul suferea de un nivel de criminalitate foarte înalt. Nimeni nu dorea să locuiască în oraş, iar cei care ramâneau în oraş eram prea sărăci si nu aveau alte opţiuni. Autorităţile locale erau incapabile să rezolve aceste probleme din cauza deficitul bugetar enorm şi bazei fiscale compromise.

Această situaţie nu putea fi ignorată de oamenii de afaceri care au optat să rămână în oraş. Proprietarii şi oamenii de afaceri din centrele comerciale ale New Yorkului, interesele cărora erau direct afectate, s-au unit, şi-au adunat forţele şi au decis să se auto-impoziteze pentru a aduna mijloace financiare cu care să finanţeze schimbările dorite. Aceşti indivizi au înţeles că unica speranţă de a ieşi din criză rezidă în forţele proprii. Ei au creat o organizaţie non-profit – management association – formată dintr-un consiliu director şi o echipă executivă. Scopul acestei asociaţii era să gestioneze resursele astfel colectate, să presteze servicii, să negocieze cu autorităţile publice locale şi să mobilizeze resurse suplimentare.

La început, serviciile prestate în interiorul BID-ului erau curăţirea străzilor, eliminarea înscripţiilor pe clădiri (graffitti), mărirea securităţii pe străzi, amenajarea estetică a cartierului, asigurarea turiştilor cu informaţie utilă, asistenţă acordată vagabonzilor şi altele. Numai după câteva luni, rezultatele au devenit vizibile. Cartierele arătau mai bine şi păreau mai puţin periculoase, oamenii au început să petreacă mai mult timp prin magazine, baruri şi restaurante, iar cifra de afaceri a început să crească. Toţi au avut de câştigat, iar mijloacele financiare suplimentare s-au dovedit a fi investiţii profitabile în afacerile membrilor BID-ului.

Aceste eforturi au continuat, numărul BID-urile s-a mărit şi situaţia s-a îmbunătăţit considerabil. Astfel, azi în New York există 53 BID-uri, cu cea mai mare concentraţie în Manhattan. Azi, oraşul New York este cu mult mai curat decît acum 20 de ani. De-asemenea, este oraşul cu cel mai scăzut nivel de criminalitate şi cu o activitate economică de invidiat. Dar BID-urile continuă să funcţioneze, să-şi diversifice şi înnoiască serviciile. În plus, BID-urile din New York beneficiază de toată susţinerea şi încurajarea autorităţilor publice locale.

E relevantă oare această istorie de succes pentru oraşele Moldovei? Probabil e puţin prematur să vorbim despre crearea BID-urilor în Chişinău (acesta este unul dintre visurile mele), dar principiul care stă la baza activităţii BID-urilor e aplicabil, cel puţin teoretic, condiţiilor Moldovei. Mă refer la principiul colaborării oamenilor de afaceri şi proprietarilor cu interese individuale în realizarea unui scop comun. Ar fi bine ca aceste categorii de cetăţeni să manifeste iniţiativă în vederea soluţionării problemelor comune, de interes public, iar autorităţile locale să încurajeze în mod deschis şi transparent astfel de eforturi. Scopuri comune sunt multe în Chişinău şi în întreaga Moldova. Important este să găsim modalitatea cea mai adecvată de unificare a forţelor şi resurselor, inclusiv financiare, în vederea realizării un scop/bun comun.

BID-urile sunt parteneriate public-private răspîndite în Occident. Parteneriatele public-private reprezintă direcţia de viitor în domeniul prestării serviciilor publice. E timpul ca şi oraşele din Moldova să încurajeze crearea unor astfel de parteriate şi să beneficieze de enegia pozitivă degajată în urma mobilizării eforturilor individuale spre realizarea unui bun comun.